Camera se tavalea in albul murdar a peretilor. Nimic de comentat. Ea se preface ca are o idee. El nu o ia in seama.
-Spune ceva, reactioneaza fata incercand sa sparga tacerea.
-Cum e sa ai un vagin?
-Asta ti se pare subiect de discutie?
-Ai ceva mai bun?
-Sincer nu, dar nici la asta nu ma gandeam
-Sunt imprevizibil, nici nu am cuvinte.
Baiatul incepe si rade. Fata schiteaza o expresie, dand de inteles ca nu gaseste gluma. De politete, zambeste si ea.
-Si.. Cum a fost astazi la facultate?
-Interesant
Scoate o tigara, o aprinde si o rezeama de scrumiera. Fata se uita urat la scrumiera.
-Ma scuzi. Nu fumezi?
-M-am lasat.
-A da? Cum ai reusit? Eu incerc de cativa ani...
-Pur si simplu. Am facut cancer.
-Si mai ai? L-ai tratat? Il tratezi?
Fata isi pune mana in parul ei rosu si des, apuca de o suvita si trage salbatic de ea. Podoaba capila cade pe podea, lasand in urma un cap oval si lucios.
-Nu ma asteptam la asta.
-Acum eu te-am lasat fara cuvinte. 1-1. Fac chimio-terapie de doi ani.
-Interesant. Si doare...?
-Nu chiar. Nu simt nimic. Nici macar sufletul nu mi-l mai simt. Uita-te si tu la mine. Ce fac aici? Ce facem aici? Deprimante sunt camerele de la internat... Ai observat ca miroase a urina de sobolan?
-Da. Cu timpul te obisnuiesti cu mirosul. Dupa 2 ani de stat aici. Tu deabia ai ajuns. O sa vezi... In scurt timp nu o sa mai simti nici tu nimic.
-Da... "E miros de cadavre iubito/.../Acopera covorul cu parfume tari"
-Bacovia...
-Da.
Urmeaza un scurt moment de tacere. Tinerii, stau amandoi cu privirea in pamant. Baiatul mai trage un fum si stinge tigara:
-Ne culcam?
-Da.